Ro

Trei ani de zile, seară de seară, Doamna Ecaterina îi ducea mâncare lui Lăbuș, un maidanez slăbănog care

Mia a murit într-o dimineață de noiembrie, exact când primele raze de soare spărgeau geamul aburit al

Andrei Popescu își aranja butonii de la manșete, cu o satisfacție rece. Restaurantul „Palatul Primăverii”

„Andrei, aici e o greșeală,” am spus, încercând să-mi păstrez vocea calmă, deși simțeam cum mi se urcă

Nici măcar nu-mi terminasem prăjitura. Mâna soacrei mele s-a întins peste farfurie și mi-a aruncat în

Pe holul restaurantului, lângă coloana decorată cu bujori albi, am tras aer în piept și mi-am aranjat

Am văzut mesajul pe telefon exact când îmi aranjam părul în oglinda din hol. Un număr pe care îl ștersesem

În noaptea aia, Domnica își număra respirațiile ca pe niște mărgele reci. Fiecare inspirație scotea un

Mâna femeii tremura atât de tare, încât castronul aproape i-a scăpat din degete înainte să ajungă pe masă.

Lumânările din candelabrele de cristal tremurau de zgomotul hohotelor de râs. Șampania curgea în cupe