Ro

— Casa asta nu e pentru o femeie ca dumneavoastră. Paznicul rosti vorbele fără să clipească, cu o mână

Tudor sunase la clinică într-o marți după-amiază, fix când îmi beam cafeaua rece de dimineață.

Am ajuns acasă după ora zece seara, cu tălpile de la pantofi tocite și cu un ciorap fugit pe gleznă.

Era o noapte grea de noiembrie când hoții au intrat în casă. Maria dormea liniștită în camera din fund

— Andrei, draga mea, tu doar stai aici. Nu uita asta, da? Vorbele au căzut atât de firesc, încât nici

În dimineața aceea, mă dureau genunchii de parcă cineva mi-ar fi bătut cuie în capacele de la borcane.

— Vreau un buchet care să-l lase fără aer, înțelegi? Fără trandafiri roșii standard, fără frezii bunicărești

Invitații chicoteau deja de un sfert de oră. În restaurantul „Casa Domnească” din Brașov, unde se ținea

Planul fusese atât de simplu încât încăpea într-un rând scris pe un șervețel de la cafeneaua unde lucram

Ploaia bătea cu furie în geamurile blocului din Pipera, iar în parcarea subterană, Mihai îi aruncase